Cutremurul din 26 Octombrie 1802

Magnitudine-moment (Mw) estimata: 7.9
Adancime estimata: 150 km
Zona seismica: Vrancea
Ora locala: 12:55

„Cutremurul cel Mare”, asa cum a fost denumit cutremurul din 26 octombrie 1802, s-a produs de ziua Sfintei Cuvioase Parascheva, si a afectat o arie întinsa din aceasta parte a Europei, fiind resimtit de la Moscova si Sankt Petersburg pana in Constantinopol (Istanbul) si Insula Itaka.

Cea mai afectata zona a fost cea de la Curbura Carpatilor. Dionisie Ecleziarhul, calugar caligraf si cronicar, scria despre cutremurul din 1802: „s-au cutremurat pamantul foarte tare, de au cazut toate turlele bisericilor din Bucuresti si clopotnita cea vestita (Turnul Coltei), care era podoaba orasului, cu ceasornic au cazut si s-au sfaramat, si era atunci mare frica”. Multe cladiri din Bucuresti au fost avariate sau distruse, printre care Biserica Sf. Nicolae, Turnul Coltei si Manastirea Cotroceni. Biserica Elefterie a ramas fara doua turle. Au izbucnit multe incendii, probabil din cauza rasturnarii sobelor.

Turnul Coltei inainte si dupa cutremurul din 26 octombrie 1802 (sursa foto: Wikipedia)
Turnul Coltei inainte si dupa cutremurul din 26 octombrie 1802 (sursa foto: Wikipedia)

La Targu Jiu s-a daramat Biserica Margineni, omorand 4 oameni (Corfus, 1967). Biserica Nascatoarei de Dumnezeu din Valenii de Munte a fost de asemenea distrusa, cu toate ca abia fusese zidita.

Cutremurul a fost simtit in Moldova si Bucovina, cele mai afectate orase fiind Iasi si Cernauti. La Manastirea Sf. Ioan au cazut mai multe odai, turnul bisericii, bolta si din ziduri; la Iasi nu a ramas nici un zid nesurpat, turnurile mai multor biserici si manastiri s-au surpat iar cupolele s-au prabusit (Corfus, 1967). In zona Moldovei au mai avut de suferit si Manastirile Bogdana, Radeanu, Raducanu si Rachitoasa (Burlacu, 1981) si Bisericile Armanesti (Suceava), Sf. Arhangheli (Pascani) si Adormirea Maicii Domnului (Barlad).

Brasovul si imprejurimile sale au fost puternic afectate, Biserica Neagra suferind multe avarii. La Sibiu s-au daramat mai multe cladiri, inclusiv Biserica Catolica.
Cutremurul a mai provocat stricaciuni si in zone din Ucraina, la Lvov si Kiev; a creat spaima in Polonia la Varsovia iar in Bulgaria au avut de suferit orasele Ruse, Varna si Vidin.

Cutremurul din 26 Noiembrie 1829

Magnitudine-moment (Mw) estimata: 7.3
Adancime estimata: 150 km
Zona seismica: Vrancea
Ora locala: 03:40

Acest cutremur a avut loc cu siguranta in zona Vrancea, fiind un cutremur adanc datorita faptului ca aria de resimtire a fost foarte mare, trecand granitele tarii. S-a simtit de la Cluj-Napoca si Bucuresti pana la Kiev, Cernauti si Ekaterinoslov (Perrey, 1846). Conform Popescu (1939), in Bucuresti s-au daramat 60 de case. Între Câmpina și Brașov s-a dărâmat o biserică, iar mișcarea a fost mai slabă la Brașov (Perrey 1850, Rethly 1952, Stefanescu 1901). Conform descrierilor lui Rethly (1952), la Alba Iulia se leganau paturile, in Seminarium-ul din cetate a cazut o parte din tencuiala iar in turn s-au oprit toate ceasurile ce aveau minutar. In Cernauti si Iasi cladirile au suferit crapaturi, iar hornurile s-au daramat.

Cutremurul din 23 Ianuarie 1838

Magnitudine-moment (Mw) estimata: 7.5
Adancime estimata: 150 km
Zona seismica: Vrancea
Ora locala: 20:45

In Tara Romaneasca, acest cutremur a provocat prabusirea si avarierea grava a 217 biserici, cele mai multe fiind in Ramnicu Valcea si Craiova. In Bucuresti, conform unui raport oficial, s-au prabusit 36 de cladiri inclusiv Hanul lui Manuc si Biserica Sf. Silvestru. Cotidianul „România” relateaza ca: „În seara zilei de 23 ianuarie, la ora 20:45, clatinarea pamantului a fost precedata de un suerat si un vajait care au inghetat tuturor inimile de spaima”. Potrivit consemnarilor consulului francez la Bucuresti, Chateaugiron, „dezastrele cauzate in acest oras de acest eveniment sunt imense si nu pot fi evaluate”. Acesta a raportat ulterior ca au murit peste 720 de persoane, un alt raport al Politiei (Agiei) Capitalei dand numarul de 73 de persoane ucise si 14 ranite.

„Multi oameni si-au gasit moartea sub ruinele cladirilor prabusite. Deosebit de tare a suferit partea de oras din apropierea Manastirii Sf. Gheorghe. Zidurile înalte ale acestei manastiri s-au prabusit pâna la cladirile care se gaseau de cealalta parte a strazii si au îngropat oameni care se grabeau sa se salveze pe strada, ca si pe mai multi trecatori, sub gramezile lor. Strada a fost acoperita cu moloz gros pe distanta de mai multe sute de picioare. Toate casele au suferit puternic, daca nu au fost distruse total. Cati oameni si-au pierdut viata în timpul acestor evenimente nu s-a precizat pana în prezent. Palatul princiar a devenit în totalitate de nelocuit. Oamenii care se gaseau afara au fost rasturnati si nu au fost în stare sa-si continue drumul. In timp ce eu scriu aceste randuri, primesc vestea ca orasul Rosiorii de Vede a fost zguduit.” (traducere a unei publicatii a epocii, preluata din Georgescu, 2007).

Efectele cutremurului din 23 ianuarie 1838 in Bucuresti, reprezentate pe o gravura in lemn dintr-o publicatie a epocii (sursa: Colectia Academiei Romane)
Efectele cutremurului din 23 ianuarie 1838 in Bucuresti, reprezentate pe o gravura in lemn dintr-o publicatie a epocii (sursa: Colectia Academiei Romane)

În jud. Vâlcea, 39 de biserici au fost daramate sau au suferit daune, in districtul Romanati - 53, în jud. Mehedinti - 4 si în jud. Olt - 17. De asemenea, mari pagube au fost inregistrate in jud. Dambovita, Prahova, Ilfov, Ialomita si in orasele Sacele, Buzau, Ramnicul Sarat. Cele mai mari daune au fost în localităţile Râmnicul Sărat şi Putna. La Sibiu mai multe cladiri au suferit distrugeri. Gheata raurilor s-a spart. La Cluj cutremurul s-a simtit, dar foarte slab.

Raportul întocmit de Gustav Schuller (consilier de mine al Marelui Duce al Saxoniei) dupa cercetarile din teren efectuate imediat dupa cutremur arata ca in judetele vizitate: Ramnicul Sarat, Buzau, Ialomita si Prahova a intalnit numeroase crapaturi si fisuri in sol, cele mai multe dintre acestea fiind paralele cu cursul raurilor. Aceste crapaturi s-au deschis in special in terasele inferioare ale raurilor Siret, Putna, Milcov, Ramna, Ramnic etc.

Cutremurele din 1893 si 1894

Conform Catalogului Bigsees si datelor istorice, in anii 1893 si 1894, cel putin 8 cutremure cu magnitudine-moment (Mw) estimata mai mare de 5 au avut loc in zona seismica Vrancea. Doua dintre ele - cel de pe 17 august 1893 si 31 august 1984 au fost evaluate ca fiind de 7.1 Mw, la adancimile de 100 si 130 km.

Cutremurul din 31 august 1894 a fost foarte violent si s-a simtit in toata partea centrala a Romaniei, de la Putna pana dincolo de Ilfov, provocand stricaciuni minore la cladiri. La Bucuresti s-au distins trei zguduituri foarte apropiate dintre care a doua a fost cea mai puternica. La Galati s-au resimtit doua zguduituri, ultima fiind mai puternica. Aici multe constructii au crapat.

Cutremurul din 31 martie 1901

Magnitudine-moment (Mw) estimata: 7.2
Adancime estimata: 14 km
Zona seismica: Shabla
Ora locala: 09:10

Acest cutremur a avut loc in zona Shabla, in nord-estul Bulgariei, fiind cel mai puternic cutremur inregistrat vreodata in Marea Neagra. Cutremurul s-a simtit in Bulgaria, in Dobrogea, Oltenia, Muntenia, sudul Moldovei, nord-vestul Anatoliei si estul Serbiei; in Bucuresti si Istanbul a provocat panica in randul populatiei, dar nu si distrugeri. Cutremurul a avut consecinte devastatoare in zona de coasta din sudul Mangaliei, multe sate fiind distruse. Cutremurul a generat un tsunami de 4-5 metri inaltime, provocand dislocari ale malurilor si alunecari de teren. Provincia Bulgareasca Dobrici a fost grav afectata de tsunami. In mai multe localitati (printre care si Balcic) unele case au fost luate de suvoaiele de ape, Farul din Kaliakra fiind si el distrus. Ronguelov et al. (2011) indica un numar total de 1200 case distruse.

Cutremurul din 6 octombrie 1908

Magnitudine-moment (Mw) estimata: 7.1
Adancime estimata: 125 km
Zona seismica: Vrancea
Ora locala: 23:40

Acest cutremur a avariat case vechi din Bucuresti dar si din estul Munteniei si sudul Moldovei.

Cutremurul din 26 Ianuarie 1916

Magnitudine-moment (Mw) estimata: 6.4
Adancime estimata: 21 km
Zona seismica: Fagaras-Campulung
Ora locala: 09:38

In dimineata zilei de 26 ianuarie 1916 s-a produs un cutremur puternic cu epicentrul in apropierea localitatilor Cumpana-Piscul Negru (Arges), avand efecte semnificative in judetele Arges, Valcea, Sibiu si Alba. Cutremurul a fost urmat pe parcursul a patru luni de numeroase replici. Socul principal s-a produs, se pare, la o adancime de 20 km, iar majoritatea replicilor au avut loc la adancimi chiar mai mici de 10 km.