Cea mai veche referinta a unui cutremur ce a avut loc pe teritoriul actual al Romaniei este pentru un cutremur din anul 455. Cel mai vechi dintre cutremurele cu data certa este cel din 29 august 1471. Exista si referinte cu privire la tsunamiuri provocate de cutremure in Marea Neagra. In urmatoarele randuri vom prezenta pe scurt cutremurele semnificative din ultimele secole. Pentru lista completa a cutremurelor, consultati harta anterioara.

Cutremurul din 29 August 1471

Magnitudine-moment (Mw) estimata: 7.5
Adancime estimata: 110 km
Zona seismica: Vrancea

Acest cutremur a fost simtit în Moldova, in Crimeea, Transilvania si in Tara Romaneasca. In Transilvania au fost semnalate pagube semnificative in Brasov: „cutremur atât de mare, încât s-au clatinat toate clădirile, muntii si vaile” (Cernovodeanu si Binder, 1993). Conform Cronicii Manastirii Melk (Austria), aproape toate casele din Brasov, toate cosurile si o buna parte a zidurilor cetatii au fost distruse. Cu aceeasi intensitate, au fost înregistrate miscari la Turda, Bistrita, în întreaga Secuime si Salaj (Nussbächer, 1987). Conform lui Urkundenbuch (1958), cutremurul s-a simtit puternic si în Moldova, pâna la Cetatea Alba (Odessa) de la Nistru, la Caffa (în Crimeea) iar cetatea voievodului Radu cel Frumos din Tara Romaneasca s-a prabusit de tot.

Cutremurul din 24 Noiembrie 1516

Magnitudine-moment (Mw) estimata: 7.5
Adancime estimata: 150 km
Zona seismica: Vrancea

Acest cutremur a avut loc la prima ora dupa pranz. Evenimentul a produs pagube la Brasov, unde s-au daramat mai multe case si o buna parte a zidului de incinta al orasului (Nussbächer, 1987; Dudas, 1992), fiind dovezi ca s-a simtit si la Suceava.

Cutremurul din 19 Noiembrie 1523

Magnitudine-moment (Mw) estimata: 5.5
Adancime estimata: 10 km
Zona seismica: Transilvania

Conform Cronicii lui Hutter, la 19 noiembrie 1523, la Medias „a fost cutremur atat de mare incat au cazut turnuletele de pe Casa Sfatului", s-a prabusit bolta corului si stalpul de sustinere, situat la sud de altar, la biserica evanghelica din Sebes. Tot atunci au murit in Ardeal multi oameni batrani iar la Sibiu s-au naruit 20 de case (Cernovodeanu si Binder, 1993).

Cutremurul din 10 Aprilie 1571

Magnitudine-moment (Mw) estimata: 6.5
Adancime estimata: 10 km
Zona seismica: Fagaras-Campulung

Cutremurul din 10 aprilie (sau posibil din luna mai) 1571 a fost destul de puternic, si a fost urmat de o serie de cel putin trei replici mai mici, pâna pe 19 mai (Atanasiu, 1961). Cutremurele au fost simtite la Sibiu si Brasov. Alt cutremur in aceeasi zona ar fi avut loc pe 11 iulie 1572, afectand Biserica Neagra din Brasov (Rogozea, 2012).

Cutremurele din perioada 1590-1601

In 1590, cel putin un cutremur major a avut loc pe teritoriul Romaniei, data fiind incerta. Cronicarul muntean Radu Popescu, când vorbeste de moartea principelui Stefan Bathory ajuns rege al Poloniei, se refera la 10 august 1590, când „s-au făcut un cutremur mare în Tara Ungureasca (Transilvania) incat clopotele Brasovului singure se trageau si multe case s-au prapadit” (Cernovodeanu si Binder, 1993). Acest cutremur apare in Catalogul Bigsees cu magnitudinea-moment (Mw) estimata 6.0, la adancimea de 10 km, in zona seismica Fagaras-Campulung. Florinesco (1958) scrie ca au fost resimtite doua zgudituri in Tara Barsei, la 30 aprilie 1590. Ora probabila a acestui cutremur este 11. Acest cutremur apare in Catalogul Bigsees cu magnitudinea-moment (Mw) estimata 7.3, la adancimea de 150 km, in zona seismica Vrancea.

Miles (1670) precizeaza ca seisme din 1 decembrie 1594, 21 aprilie si 8 decembrie 1595 s-au resimtit nu numai in Transilvania, dar si in celelalte doua tari romanesti, in Turcia si pana in adancul Greciei. Despre repetatele cutremure din perioada 1598 - 1601 se intalnesc în cronici expresiile „cumplit”, „înspăimântator” si „mare”, insa fara date concrete despre pagubele provocate.

Cutremurul din 3 Mai 1604

Magnitudine-moment (Mw) estimata: 6.8
Adancime estimata: 130 km
Zona seismica: Vrancea

Cutremurul din 3 mai 1604 a avut efecte pe o intindere mare în bazinul intracarpatic. Réthly (1952) precizeaza ca seismul a avut loc intre orele 4 si 5, si a provocat daune la Sibiu (unde a daramat zidul cetatii si Turnul Tesatorilor), a zguduit aproape tot Ardealul: mai ales zonele Sitaului, Alba Iulia, o parte a Tinutului Secuiesc pana la raul Avargos (Arges), zona Clujului pana la Oradea, zona Koros, zona Deluroasa a Hunedoarei pâna la Caransebes.

Cutremurul din 24 Decembrie 1605

Magnitudine-moment (Mw) estimata: 7.1
Adancime estimata: 150 km
Zona seismica: Vrancea

Cutremurul din 24 decembrie 1605 a zguduit tot Ardealul, avand loc la ora 17. La Biserica Neagra din Brasov s-a prabusit o parte a boltii de deasupra altarului, si s-au naruit multe cosuri ale caselor. La Bod clopotele au sunat singure. In satul Benci din apropierea orasului Alba Iulia, oamenii au fost culcati la pamant (Réthly, 1952). Rethly (1952) aminteste de un cutremur la Sibiu pe data de 2 decembrie, unde s-au auzit multe bubuituri sub pamant; pe data de 6 decembrie, dimineata la ora 11 inainte de masa, a avut loc un alt seism, dupa care a urmat, in ajunul Craciunului pe 24 Decembrie, la orele 4-5 un cutremur foarte puternic, care a produs multe pagube, afectand multe edificii publice si private, carora le-a cazut tencuiala de pe pereti si li s-au crapat peretii.

Cutremurul din 8 Noiembrie 1620

Magnitudine-moment (Mw) estimata: 5.6
Adancime estimata: 30 km
Zona seismica: Transilvania

Conform lui Rethly (1952), acest cutremur a avut loc duminica dupa ora 14 (cand oamenii ieseau de la biserica) si s-a simtit la Cluj-Napoca si in tot Ardealul. A provocat multe pagube in Burgherg si Balya, Huhalom, Bolzin, iar la Brasov s-au daramat turnurile bisericii mari (Biserica Neagra), au cazut bucati din tencuiala, s-au daramat multe case si Turnul Strungarilor, iar pe Tampa s-au rostogolit bolovani mari (Cernovodeanu si Binder, 1993). Florinesco (1958) precizeaza ca in jurul orelor 14-15 a fost un cutremur de pamant in Transilvania, simtit puternic la Cluj-Napoca, Sibiu si in regiunea Tarnavelor. De altfel mentioneaza ca au fost distruse case si biserici in aceste zone. In Tara Romaneasca, in unele zone deluroase s-a despicat pamantul de unde a izvorat apa.

Cutremurul din 19 August 1681

Magnitudine-moment (Mw) estimata: 7.1
Adancime estimata: 150 km
Zona seismica: Vrancea

Cutremurul din 19 august 1681 a fost simtit in Transilvania (la Brasov, clopotele bisericilor au batut singure, iar Biserica Neagra a suferit numeroase daune - o parte a boltii s-a prabusit), in Tara Romaneasca si în Moldova, la Iasi (Florinesco, 1958). Cutremurul a avut loc noaptea, intre orele 1 si 2.

Cutremurul din 12 Iunie 1701

Magnitudine-moment (Mw) estimata: 7.1
Adancime estimata: 150 km
Zona seismica: Vrancea

Acest cutremur a fost resimtit in Transilvania, Tara Romaneasca si Moldova, pana in Polonia. Seismul a avut loc noaptea, intre orele 24-2. La Brasov s-au daramat cladiri, bolte ale bisericilor si o portiune de 15 stanjeni din zidul orasului spre Tampa; la nord de Cluj, unele constructii de piatra au fost distruse (Montandon, 1953). Cutremurul s-a caracterizat prin trei socuri consecutive, asemanator cutremurului din 4 martie 1977 (Cernavodeanu si Binder, 1993).

Cutremurul din 11 Iunie 1738

Magnitudine-moment (Mw) estimata: 7.7
Adancime estimata: 130 km
Zona seismica: Vrancea

Marele cutremur din 11 iunie 1738 a avut loc în jurul prânzului, facandu-se resimtit in toata tara pana inspre Balcani. A avut efecte majore in special in Bucuresti, Iasi, Focsani, Buzau si Sfantu Gheorghe.

Bucurestiul a fost destul de rau afectat: „Palatul Domnesc (Curtea Veche) s-a crapat in mai multe locuri si s-au daramat o multime de case si biserici, s-au sfaramat casele manastirii Cotroceni; într-un loc din apropierea orasului, pamantul s-a crapat si s-a facut o groapa adanca, au sunat singure clopotele bisericilor si omul abia se mai tinea pe picioare” (Corfus, 1967; Huica, 1977; Stefanescu, 1901). In Muntenia, la Buzau, cladirile s-au prabusit (A-IGS); au mai avut de suferit si orasele Targoviste si Valenii de Munte (Cernovodeanu si Binder, 1993).

Cutremurul a daramat in Moldova 11 manastiri (la Bacau, Focsani, Iasi sau Barlad), dintre care una cu un turn nou facut, care s-a daramat si a ingropat sub daramaturi 15 zidari (Réthly, 1952). La Cetatea Neamt, zidurile groase s-au prabusit. Cronicarul Ioan Neculce (2001) consemneaza: „in 31 de zile a lui mai ... s-au facut un cutremur mare, de au cazut manastire Golie si multe case si manastiri in gios, Rachitoasa si alte manastire la Focsani”.

Aproape toate casele au avut de suferit la Brasov, „Poarta Romaneasca (Ecaterinei) dinspre Schei a fost stricata, de asemenea si zidul cetatii din apropiere si turnul tamplarilor s-au prabusit cu totul, a fost avariata si cladirea gimnaziului Honterus, vechi de peste două sute de ani, care a fost ulterior rezidit din temelii. La Prejmer s-a daramat o portiune din zidul intrarii în biserica-cetate, la Codlea, Sibiu, Rotbav, clopotele sunau singure, iar la Medias au cazut tiglele de pe turnul bisericii” (Atanasiu, 1961; Réthly, 1952).

La Nis, un oras sarbesc de pe Dunare in care armata otomana era cantonata, cetatea s-a prabusit partial, iar in Nicopole patru moschei s-au prabusit.

Harta intensitatilor macroseismice (pe scara MSK64) pentru cutremurul din 11 Iunie 1738 (sursa: Rogozea, 2015). Detalii despre valorile de intensitate pot fi gasite aici.

Cutremurul din 6 Aprilie 1790

Magnitudine-moment (Mw) estimata: 7.1
Adancime estimata: 150 km
Zona seismica: Vrancea

Acest cutremur a provocat avarii semnificative, avand loc noaptea, la ora 2-3. In Bucuresti a distrus o casa si a avariat mai multe, in Chisinau, Balti si in Ucraina a provocat fisurarea cladirilor, iar la Oceakov mai multe case au fost distruse, precum si o biserica (Stefanescu, 1901). La Brasov cladirile au fost avariate iar bolta Bisericii Negre a fost crapata mai ales deasupra altarului. La Bod turnul bisericii s-a prabusit si toate clopotele au crapat (Cernovodeanu si Binder, 1993). Cutremurul din 1790 a provocat avarii in special in Moldova, iar in sudul tarii au fost afectate biserici si alte cladiri mai ales din Bucuresti si Craiova.

Cutremurul din 8 Decembrie 1793

Magnitudine-moment (Mw) estimata: 6.2
Adancime estimata: 10 km
Zona seismica: Fagaras-Campulung

Acest cutremur a avut loc noaptea, la ora 2-3, si s-a simtit în Transilvania, la Brasov, Sibiu (unde nu a produs daune mari) si Bodoc (Covasna) si la Codlea (unde bolta corului bisericii evanghelice a fost fisurata). Cutremurul a fost simtit si la Bucuresti, Curtea de Arges si Floresti (Prahova). In Moldova, Manastirea Bistrita a fost afectata, dar nu este clar daca acest cutremur sau altul din zona Vrancea (de pe 26 noiembrie 1793) a fost cauza.