Pe baza istoriei cutremurelor prezentate mai sus, o concluzie clara este ca un cutremur major va mai avea loc si in viitorul apropiat. Nimeni nu poate sti insa cand - toate incercarile de predictie de pana acum (bazate pe analiza precursorilor - radon, semnale electrice, a comportamentului animalelor, considerentele statistice, influenta corpurilor ceresti etc.) s-au dovedit a fi in marea lor majoritate eronate sau in cel mai bun caz (putand fi vorba si de coincidente) foarte inconstante.

Un prim lucru insa poate fi facut - imediat dupa producerea unui cutremur: sistemele de avertizare timpurie exploateaza diferenta de timp dintre undele P (primare - mai putin distructive) si undele S (secundare - poarta cea mai mare parte a energiei, dar se propaga mai lent). Prin monitorizarea unei zone seismice si depistarea rapida a unui cutremur, pe baza undelor P, se poate emite o avertizare catre zone mai indepartate, in care unda S va ajunge cu cateva secunde mai târziu decât semnalul transmis. Pentru un cutremur subcrustal din zona Vrancea se creaza astfel o fereastra de 20-30 secunde intre mesajul de avertizare si ajungerea undei S in Bucuresti - timp util pentru blocarea automata a instalatiilor si echipamentelor care pot prezenta pericol, dar nu prea suficient pentru adapostirea persoanelor.

Mai multe informatii pot fi gasite aici sau in filmuletul de mai jos.

Afla mai multe despre ce se face in domeniul monitorizarii activitatii seismice, avertizarii si evaluarii hazardului, vulnerabilitatii si riscului seismic, din filmul de prezentare al Institutului National de Cercetare-Dezvoltare pentru Fizica Pamantului (INCDFP)

Un alt lucru care poate fi facut este evaluarea si consolidarea sau demolarea cladirilor vulnerabile seismic. În București există în prezent (conform datelor Recensământului din 2011) peste 31430 de clădiri (10% din nr. total) construite înainte de 1940 (din care peste 3600 au înălțime medie și mare), fără nici o proiectare specific antiseismică; acestea au supravietuit cutremurelor din 1940 și 1977, dar nu este o garantie că o vor mai face și la cutremure viitoare. De asemenea, cutremurul din 1977 a demonstrat că și clădirile mai noi pot avea erori majore de proiectare sau de construcție, care pot duce la colaps. Deși după 1977 codurile de proiectare seismică (P100 în prezent) au devenit tot mai stricte și adaptate la contextul seismic, nu este o garanție că toate clădirile noi au fost construite conform reglementărilor.

În ultimii 25 de ani, 856 de clădiri au fost expertizate și încadrate în clase de risc seismic în București (și 1577 au fost încadrate în categorii de urgență), conform PMB (ianuarie 2016). Dintre acestea, 349 au fost încadrate în clasa I de risc - cea mai severă. Fotografii ale acestora pot fi găsite pe imagist.ro. 78 de clădiri au fost consolidate. Harta de mai jos prezintă locațiile aproximative ale acestor clădiri (conform listei din ianuarie 2016).

Harta cladirilor incadrate in clasa I de risc seismic. Locatiile pot avea erori datorita procesului de geolocalizare. Sursa originala a datelor: Primaria Municipiului Bucuresti, ianuarie 2016

La nivel național, lucrurile totuși au început să evolueze într-o direcție benefică. Între 2016 și 2017 a fost derulat Proiectul Ro-Risk (Evaluarea riscurilor de dezastre la nivel național), coordonat de Inspectoratul General pentru Situații de Urgență (IGSU) și având ca parteneri 13 instituții din toată țara. Acesta a avut ca prim rezultat realizarea Raportului de Țară cu privire la riscurile naturale și antropice, precum și realizarea hărților de hazard și risc la nivel național și de detaliu, ținând cont în premieră de o metodologie de evaluare unitară. Harta de mai jos este doar una din multele hărți cu privire la riscul seismic al României, la nivel de unitate administrativ-teritorială. Toate aceste produse ale cercetării vor contribui activ la realizarea și implementarea unei strategii mult mai eficiente de reducere a riscurilor. După cum reiese din matricea de risc realizată, cutremurul este hazardul cu cel mai mare impact în România.

Harta de risc seismic, exprimat calitativ în funcție de numărul estimat de răniți, pentru un scenariu probabilist cu intervalul mediu de revenire la 1000 de ani (ținând cont de toate sursele seismice din România și împrejurimi). Este posibil ca harta să se încarce mai greu.

Pentru fiecare dintre noi, vital este si sa cunoastem cum sa ne comportam in caz de cutremur, si de asemenea sa intelegem fenomenul si cauzele sale. Pentru asta a fost creat Proiectul ROEDUSEIS, precum si Proiectul MOBEE. Cele mai bune practici in ceea ce priveste pregatirea si comportamentul pentru un cutremur pot fi vizualizate in clipurile din urmatorul playlist, realizate în cadrul Campaniei Naționale „Nu tremur la cutremur”:

 

Desi atat populatia cat si autoritatile sunt constiente de riscul seismic ridicat din Romania, masurile de reducere a acestuia nu par a fi considerate urgente. Asa cum am arata mai sus, cutremurele majore apar la intervale de timp suficient de mari pentru a uita ce s-a intamplat la cutremurul major anterior, dar un lucru este cert: nu este nici un motiv sa consideram ca nu vor mai fi cutremure majore. Iar aceasta observatie nu se refera doar la zona seismica Vrancea. Asadar, recomandam adoptarea urgenta a unor masuri pregatitoare eficiente pentru un cutremur viitor.