Magnitudine-moment (Mw): 7.4
Adancime: 94 km
Zona seismica: Vrancea
Ora locala: 21:21

Spre deosebire de cutremurul din 10 noiembrie 1940, acest cutremur nu a fost precedat de cutremure suficient de mari pentru a fi considerate presocuri, dupa cum se poate vedea in figura de mai jos.

Cutremure cu magnitudine-moment (Mw) mai mare de 4, în perioada mai 1976 - mai 1977
Cutremure cu magnitudine-moment (Mw) mai mare de 4, în perioada mai 1976 - mai 1977

Studiile de dupa cutremur au aratat ca acesta a avut caracter de multi-soc: au fost cel putin 4 socuri principale la adancimi diferite, de-a lungul planului de rupere, care este estimat a avea un perimetru de 30 pe 60 km. Mecanismul de faliere a socului principal a fost invers, orientat pe directia NE-SV si usor scufundat spre NV (Bala si Toma-Danila, 2016). Deși în România existau la data cutremurului mai multe seismometre, doar unul dintre ele a reușit să înregistreze corect întreaga mișcare seismică - cel de la stația INCERC din București (cartierul Pantelimon); valoarea maximă de accelerație înregistrată la nivelul solului a fost de 2,069 m/s2.

Miscarea seismica a fost resimtita puternic in Romania, mai violent in Oltenia si Muntenia, dar si in sudul Moldovei. De asemenea, cutremurul a fost resimtit si in tarile vecine (Serbia, Bulgaria, Ungaria) dar si in alte tari din centrul si sudul Europei, precum si in Rusia pana la nord de St. Petersburg.

Harta intensitatilor macroseismice (pe scara MSK64) pentru cutremurul din 4 martie 1977 (sursa: Kronrod et al., 2013). Detalii despre valorile de intensitate pot fi gasite aici.

Cutremurul din 4 martie 1977 a fost cel mai distructiv cutremur de pe teritoriul Romaniei din secolul XX (cel putin). Datele oficiale arata ca 1578 de persoane si-au pierdut viata in Romania (din care 90% in Bucuresti) si 11321 au fost ranite, in principal datorita prabusirii cladirilor. Cutremurul a doborat sau avariat grav 32897 de locuinte si a afectat 763 de unitati industriale. Din 40 de judete, 23 au fost grav afectate. Un raport din 1978 al Bancii Mondiale arata pagube economice totale in valoare de 2 miliarde de dolari, din care 70% in Bucuresti. In Bulgaria s-au inregistrat pagube materiale si peste 120 de morti. Harta de mai jos indica distributia victimelor.

Harta distributiei victimelor cutremurului din 4 Martie 1977, conform datelor din Georgescu si Pomonis, 2012
Harta distributiei victimelor cutremurului din 4 Martie 1977, conform datelor din Georgescu si Pomonis, 2012

In Romania, cele mai grave urmari s-au inregistrat in partea de sud a tarii, cu deosebire in Municipiul Bucuresti, unde 33 de cladiri si blocuri de inaltime mare sau medie au fost distruse: mai multe cladiri vechi construite in perioada antebelica dar si 3 cladiri noi (blocul OD16 din cartierul Militari, blocul de pe Stefan cel Mare-Lizeanu si Centrul de Calcul al Ministerului Transporturilor.

Cateva fotografii ilustrand efectele cutremurului din 4 Martie 1977. Pentru arhiva completa, dati click aici.
Cateva fotografii ilustrand efectele cutremurului din 4 Martie 1977. Pentru arhiva completa, dati click aici.

Mai multe materiale video inregistrate dupa cutremur, aratand efectele produse de acesta, sunt disponibile. Mai jos este un playlist cu cateva pe care le consideram reprezentative:

 

Harta de mai jos reprezinta o incercare de identificare a locatiilor cladirilor afectate si cuantificare calitativa a gradului de avariere suferit, impreuna cu fotografii ilustrative.

Aceasta harta interactiva permite vizualizarea, interogarea si filtrearea unor puncte care definesc cladirile ce au avut (sau nu) de suferit in timpul cutremurului din 4 Martie 1977. Pentru anumite cladiri apar in ferestrele de informatii si fotografii (ex.: Blocul Dunarea); dand click pe ele puteti accesa un album foto dedicat, in care aveti posibilitatea de a introduce comentarii cu privire la informatiile/amintirile/povestile pe care le cunoasteti.

Cutremurul a indus fenomene geomorfologice in sudul, estul si nordul Munteniei, precum si in sudul Moldovei. Acestea au constat in alunecari de teren, lichefieri, tasari, tasniri de apa. In Muntii Vrancei, cursul raului Zabala a fost partial blocat, formandu-se un mic lac de baraj natural, conform cutremur.net.

Reactia oficiala de dupa cutremur a fost instituirea, prin decret prezidential, a starii de necesitate pe intreg teritoriul Romaniei. Printre victimele cutremurului s-au numarat si cateva personalitati marcante, precum Toma Caragiu, Doina Badea sau Anatol Baconsky.