Magnitudine-moment (Mw): 7.7
Adancime: 150 km
Zona seismica: Vrancea
Ora locala: 03:39

Cutremurul a fost precedat în anul 1940 de alte cutremure cu magnitudini mai mici, asa cum se poate vedea in figura de mai jos. Cel de pe 22 octombrie 1940, cu Mw 6.5, a provocat crapaturi in pereti si geamuri sparte. Socul principal a fost urmat de numeroase replici. Asa cum se va vedea, cutremurul din 4 martie 1977 a fost precedat de o activitate seismica semnificativ diferita.

Cutremure cu magnitudine-moment (Mw) mai mare de 4, în perioada ianuarie 1940 - ianuarie 1941
Cutremure cu magnitudine-moment (Mw) mai mare de 4, în perioada ianuarie 1940 - ianuarie 1941

Cutremurul din 10 noiembrie 1940 a fost cel mai puternic (ca energie eliberata) din secolul XX si a avut efecte devastatoare in centrul si sudul Moldovei, dar si in Muntenia. Asa cum reflecta si harta de intensitate de mai jos, cutremurul a fost simtit de la Sankt Petersburg si Moscova la Samara, Odessa, Istanbul, Atena si chiar Marseille.

Harta intensitatilor macroseismice (pe scara MSK64) pentru cutremurul din 10 noiembrie 1940 (sursa: Kronrod et al., 2013). Detalii despre valorile de intensitate pot fi gasite aici.

Numarul total al victimelor este nesigur (cenzura informatiilor din timpul razboiului contribuind la acest aspect), dar unele estimari avanseaza numarul de 1000 de morti si 4000 de raniti. In memoriile vice-premierului Romaniei de la acea vreme, publicate in 1982, se indica numarul de 593 morti si 1271 raniti la nivel national, din care 140 de morti si 300 de raniti in Bucuresti. Harta de mai jos ilustreaza distributia victimelor in teritoriu, fiind bazata pe datele din Georgescu si Pomonis (2012).

Harta distributiei victimelor cutremurului din 10 noiembrie 1940, conform datelor din Georgescu si Pomonis, 2012
Harta distributiei victimelor cutremurului din 10 noiembrie 1940, conform datelor din Georgescu si Pomonis, 2012

Dupa cutremur, orasul Panciu a fost distrus in proportie de 90-95% (din 371 case de zid, numai 5 au ramas in picioare, impreuna cu 57 case de paianta sau barne aflate la periferie), iar orase precum Focsani, Marasesti, Tecuci, Galati si Iasi au fost grav afectate. In Bucuresti, prabusirea Blocului Carlton a dus la decesul a 140 de oameni, si mai multe cladiri au avut de suferit. O aripa a Inchisorii Doftana de langa orasul Campina s-a prabusit. La Chisinau, cutremurul a facut 78 victime si a afectat 2795 de cladiri (172 distruse). In Bulgaria, 15 persoane au avut nevoie de ingrijiri medicale.

Cateva fotografii ilustrand efectele cutremurului din 10 Noiembrie 1940. Pentru arhiva completa, dati click aici.
Cateva fotografii ilustrand efectele cutremurului din 10 Noiembrie 1940. Pentru arhiva completa, dati click aici.

In arhivele Institutului National de Audiovizual din Franta a fost gasit urmatorul material video, dedicat cutremurului din 1940:

 

Harta de mai jos reprezinta o incercare de identificare a locatiilor cladirilor afectate si cuantificare calitativa a gradului de avariere suferit, impreuna cu fotografii ilustrative.

Aceasta harta interactiva permite vizualizarea, interogarea si filtrearea unor puncte care definesc cladirile ce au avut (sau nu) de suferit in timpul cutremurului din 10 noiembrie 1940. Pentru anumite cladiri apar in ferestrele de informatii si fotografii (ex.: Blocul Carlton); dand click pe ele puteti accesa un album foto dedicat, in care aveti posibilitatea de a introduce comentarii cu privire la informatiile/amintirile/povestile pe care le cunoasteti.

Cutremurul a cauzat si importante efecte morfologice la nivelul scoartei terestre, in special in regiunile subcarpatice din Muntenia si Moldova; aceste efecte s-au manifestat prin alunecari de teren, fisuri, tasari, formarea de crapaturi in straturile superficiale ale scoartei si tasniri de apa din crapaturile formate paralel cu cursurile râurilor.

Prabusirea si avarierea unui numar foarte mare de cladiri (in special si cladiri relativ nou construite) a fost un prim semnal de alarma cu privire la introducerea regulilor obligatorii de proiectare seismica, inexistente pana la acel moment. Incepand cu 1941, un prim cod de proiectare a fost instituit, fiind imbunatatit considerabil in 1963 si 1970.